Stonehenge

1 aprilie

1 aprilie a devenit ziua în care toată lumea păcăleşte pe toată lumea. Farsa cea mai mare începe chiar de la originea incertă a zilei păcălelilor. Când, unde şi cine a hotărât ca 1 aprilie să fie ziua farselor nu s-a putut stabili cu precizie nici până azi. Se presupune că are legătură cu festivalul echinocţiului de primăvară, de la 21 martie. Înainte de adoptarea calendarului gregorian, în 1582, în diferite culturi, precum cea din Roma antică sau India, se celebra Anul Nou în perioada 25 martie-1 aprilie. Invitaţii la petreceri inexistente Englezii au început să sărbătorească April Fools Day (Ziua păcălelilor) abia prin secolul al XVIII-lea, după ce au importat-o de la germani cu un veac mai devreme. Obiceiul de a face farse pe 1 aprilie nu a putut fi datat cu precizie şi are origini incerte. “Victima” unei glume poartă numele de “nebun de aprilie” în Anglia, “cuc” sau “prost” în Scoţia şi “peşte de aprilie” în Franţa. La noi, cel păcălit este numit “bolund” sau “prost” de aprilie. S-a sugerat că păcălelile au de-a face cu mutarea datei Anului Nou, când oamenii care uitau sau nu acceptau schimbarea primeau invitaţii pentru petreceri inexistente sau daruri amuzante. Dacă la început păcălelile erau adresate unei singure persoane, din secolul al XX-lea, instituţiile media joacă farse maselor mari de oameni. Românii şi Păcală La români, Ziua păcălelilor s-a împământenit cu aproape 200 de ani mai târziu, cu toate că la saşii şi şvabii de la noi exista deja o tradiţie mult mai veche ca de 1 aprilie să se păcălească unii pe alţii. Românii nu au avut nevoie de această zi pentru a se păcăli. Hâtri din fire, au creat un personaj şi un joc denumite Păcală, respectiv Păcălici. Păcală a devenit eroul unui film foarte apreciat de copii, bazat pe povestirile lui Ion Creangă, Ioan Slavici sau Petre Ispirescu. Tot Păcală este eroul primului film de desene animate realizat în România, în anul 1920. Păcălici este jocul care ne-a bucurat copilăria. Personajele din pachetul de cărţi de joc erau femei şi bărbaţi îmbrăcaţi în costume tradiţionale din diferite ţări. Astăzi, cărţile de joc poartă desene cu păpuşi Barbie şi maşini străine… Muzeul păcălelilor Ca orice operă de artă, farsele şi-au găsit locul în vitrinele unui muzeu. Virtual, ce-i drept, dar există. Site-ul www.museumofhoaxes.com găzduieşte cele mai reuşite 100 de păcăleli de-a lungul istoriei, dar conţine şi idei de farse pentru cei mai puţin inspiraţi. Superstiţii. Tradiţia spune că păcălelile trebuie făcute până la ora prânzului. Cele care trec de ora 12:00 vor aduce ghinion păcăliciului. Cei care nu tolerează sau nu gustă cu umor farsele vor avea şi ei ghinion. Se mai spune că atunci când o fată frumoasă reuşeşte să te păcălească trebuie să o iei de nevastă sau măcar să fii prietenul ei. Să te căsătoreşti la 1 aprilie nu e foarte indicat: bărbatul însurat în această zi va fi sub papucul nevestei până la sfârşitul vieţii. Copiii născuţi la 1 aprilie vor avea succes pe aproape toate planurile, dar ar face bine să se ferească de jocurile de noroc, care le vor ruina viaţa. Cele mai reuşite glume Prima mare păcăleală cunoscută în istorie se pare că a fost făcută de Cleopatra. Regina a mobilizat o “armată” de sclavi pentru ca Antoniu să prindă cel mai mare peşte… prăjit! Revista “New Mexicans for Science and Reason” publica în 1998 un articol în care anunţa că autorităţile statului american Alabama intenţionează să schimbe valoarea numarului Pi din 3,14159…, pe care o consideră “necreştină”, în 3,0, care este “conformă cu Biblia”. Autorităţile din Alabama au fost bombardate cu scrisori şi telefoane de protest din întreaga lume. La 31 martie 1940, Institutul Franklin din Philadelphia, SUA, a dat publicităţii un comunicat prin care anunţa că sfârşitul lumii va fi a doua zi. Informaţia a fost difuzată de radio KYW, însoţită de mesajul: “Cele mai mari temeri ale noastre privind sfârşitul lumii sunt confirmate de astronomii de la Institutul Franklin. Oamenii de ştiinţă prezic că mâine, la ora 15:00, vine apocalipsa. Nu e o păcăleală de 1 aprilie. Ştirea este confirmată de Wagner Schlesinger, director al Planetarium-ului din acest oraş”. Panica a luat sfârşit abia după ce astronomii au negat teribila predicţie. Autorul farsei, ofiţerul de presă al Institutului Franklin, William Castellini, a fost demis. Singurul post de televiziune din Suedia emitea alb-negru în 1962. La 1 aprilie, Kjell Stensson, şeful departamentului tehnic, a apărut la ştiri anunţând că, graţie unei noi tehnologii, toţi telespectatorii îşi vor putea transforma rapid şi uşor televizoarele alb-negru în unele color. Tot ce trebuia să facă aceştia era să pună o folie de plastic colorat peste micul ecran! Stensson însuşi a făcut o demonstraţie practică. Sute de mii de oameni l-au crezut pe expert, iar a doua zi nylonul a dispărut din magazine fiind cumpărat de cei care au fost păcăliţi. Simbolul dolarului, o păcăleală de 1 aprilie? De 1 aprilie, românii sunt păcăliţi an de an. Este ziua aleasă pentru majorări de preţuri. Cel mai insiprat om de 1 aprilie a fost Oliver Pollock, americanul care, în 1778, a creat simbolul dolarului – $ – chiar la 1 aprilie.

Sursa : www.crisana.ro