First [french] kiss

Aşa cum v-am ameninţat, astăzi vă voi vorbi de Carol, o franţuzoaică frumuşica foc, puţin plinuţă şi foarte timidă. În clasa a 11-a [prin 2000 sau 2001] am fost în Franţa la un schimb de experienţă, în Auberville, la 208 km de Paris. E un oraşel destul de micuţ şi destul de liniştit [cel puţin era]. Noi [7 băieţi şi 20-30 fete] făceam schimb de experienţă la un liceu cu profil textil. Eu nu ştiu ce căutam acolo. Franceza nu ştiam şi cu textilele nu aveam nici o treabă. În fine!! Eram într-o zi în curtea interioară a liceului, stăteam şi îi înjuram pe francezi în limba romană când trei tipe vin la mine.

Una : “Tu [bla bla bla] embrasser” [tu trebuie să o saruţi - pe Carol]
Eu : “Să o îmbraţişez? Cum să nu!” [şi iau fata în brate - sper că aţi înţeles cum am judecat]
Aceeaşi : “Non, non non!! TU [bla bla bla] embrasser“
Eu : “Dianaaaaa!!” [translatorul nostru oficial]
[explic problema şi vorbeşte fata cu franţuzoiaca]
Diana : “Trebuie să o saruţi pe aia” şi arată spre Carol
Eu : “Hai mă, lasă-mă în pace” [eram timid şi prost]
Alţii : “Du-te măi, prostule” [ mă cunoşteau]
“OK! Am fost păcălit cumva, nu ştiu cum s-a întâmplat asta. Mă duc cu fata [Carol] în baie, că aşa trebuia să se întample. Ajunşi acolo, începe ea să îmi zică ceva în franceză. Înţelegeam eu pe sărite. Am priceput până la urmă ideea în mare. Trebuia să stăm puţin acolo şi să ieşim spunând că ne-am sărutat [asta vroia fata şi ştia ea ce ştia]. Stăm câteva secunde, ieşim, spunem că ne-am sărutat. Una din prietenele ei zice că nu crede, că trebuie să mergem iar acolo şi să ne sarutăm, dar trebuie să vadă şi ea asta. Aşa că noi stăteam în budă, franţuzoiaca se uita cu un ochi la noi şi cu celălalt la toţi ceilalţi care stăteau grămadă la intrarea în toalată. OK! Trebuia să facem asta. Ne uităm unul la celălalt, ne apropiem încet unul de altul, înghit în sec, închid ochii, deschid puţin gura, se lipesc buzele şi dau peste o limbă. Primul gând: “ce dracu face asta?” Continuăm. Începuse să îmi placă când s-a terminat totul. Frantuzoiaca dă ok-ul, afară unii râdeau, alţii chicoteau, în fine. Am ieşit de acolo şi am aflat că franţuzoiacele jucau nu ştiu ce joc de carţi şi asta a fost pedeapsa pentru Carol. Ne-am dus fiecare la grupul nostru şi tot restul zilei ne-am uitat unul la celalalt, iar a 2-a zi, ca să o fac geloasă, m-am combinat cu o româncă. [PROOOOST!! V-am zis!]“

Oricum, întâmplarea asta nu cred că am să o uit vreodată.

- Fin -

amintiri din .. candva

Mi-am amintit zilele astea cât de prost eram in general(ă), dar mai ales,mi-am adus aminte de prima mea “dragoste” [veţi întelege mai târziu de ce am folosit ghilimelele]. Cristina-Gabriela, 11 decembrie 1983, Săgetator, scara E, etajul 6. Ok! Să începem cu începutul! Ajunsesem la vârsta la care hormonii se miscau atât de repede în corpul meu, încât aveam nevoie de o prietenă. Asta se întampla în clasa a 5-a, iar C-G era [probabil încă este] o fata foarte frumoasă şi pe deasupra şi vecina mea. Ne ştiam din faţa blocului şi acum eram colegi de clasă, iar mai târziu de bancă. În fine.. Hotărâsem cu unul din prietenii mei de atunci, zis Gogu, să o “cerem în prietenie” pe C-G, amândoi odată [vorba aia "stupid is, stupid does" - Mr. Gump]. Zis şi făcut! Am cerut-o, fata a acceptat! Atunci a intrat în ecuaţie şi Marian [un dobitoc] care a cerut-o şi el în prietenie pe C-G. Normal, fiind o fată manierată şi învatată ca nu e frumos să refuzi, C-G i-a acceptat prietenia, cu conditia ca băiatul să se apuce de învăţat [era cam bagabont şi puţin încet]. Eram 3 idioţi şi o piţipoancă [exact ingredientele pentru o relaţie pe termen lung, una de viitor]. Trecem şi peste asta!! După ceva timp, m-am mutat în bancă cu “love of my life” de atunci. Totul era perfect!! Eram fericit, cred că şi ea, dar eu trebuia să îi dovedesc fetei ce sentimente nutresc pentru ea. Aşa că de fiecare dată când ieşeam în balcon şi o vedeam [aveam balcoanele pe aceeaşi parte a blocului] îi arătam un anumit deget mijlociu de la o anumita mână dreaptă şi râdeam. În capul meu, totul avea sens, ca şi acum, dealtfel. [Ce ma miră, este că nu din cauza asta m-am despărţit de ea]

OK! La un moment dat am terminat relaţia cu ea [mai bine zis ea a terminat relaţia cu mine - povestea vieţii mele], dar stăteam în continuare în aceeaşi bancă. Eu înca o plăceam şi îi ceream constant prietenia. Atunci mi s-a propus să aleg drept iubită dintre doua amice ale ei, Ionela si Mădălina. Am refuzat, iar acum îmi pare rău, Ionela e bună tare şi la fel de luată. Timpul a trecut, am ajuns în clasa a 7-a şi C-G se facuse şi mai frumusică, dar eu, ca un dobitoc ce sunt, în loc să o curtez îmi băteam joc de ea [ aveam replici de genul : "femeia şnur, fără ţâţe, fără cur]. Ar fi foarte multe de zis despre C-G [fata mi-a tăiat buza cu o linie, a fost prima şi ultima fată pe care am pălmuit-o, prima şi ultima fată pe care am vrut să o bat]. Ultima dată am văzut-o în clasa a 10-a, înainte să se mute în Iaşi. Era la liceul sportiv, la handbal. Avea prieten şi nişte forme de salivam pe lângă ea [de atunci handbalul e unul din sporturile mele preferate]

Câteodată parcă îmi e dor de ea.

Trebuie să plec. Când mai am timp am să completez povestirea.